Manastirea Sfintul Pavel este situata pe o vale adinca, chiar sub virful Athosului. A fost intemeiata in secolul al X-lea pe locul unei chilii mai vechi, de catre Cuviosul Pavel Atonitul, contemporan cu Sfintul Atanasie Atonitul. Distrusa de pirati si cruciati de mai multe ori, manastirea a fost rezidita cu ajutorul domnilor sirbi si romani. Dintre ctitorii romani care au ajutat la intretinerea si renovarea manastirii, amintim pe cei mai importanti: Sf. Stefan cel Mare construieste un baptisteriu, renoveaza biserica si construieste un apeduct. Fratii Craiovesti dau ajutor anual cite 2.000 aspri, Neagoe Basarab construieste turnul de aparare si zidurile de incinta. Sf. Constantin Brincoveanu construieste paraclisul "Sfintii Imparati Constantin si Elena" si reinnoieste chiliile manastirii.

Manastirea este numarata a 14-a in ierarhia celor 20 de manastiri atonite, are viata de obste si vietuiesc in ea 91 de calugari (1990). De aceasta manastire depind schitul romanesc Lacu si Noul Schit. Manastirea are zece paraclise, trei in incinta si sapte in afara.

Schitul romanesc Lacu este un schit mic cu viata de sine, cu o frumoasa biserica de piatra, avind hramul Sfintul Mucenic Dimitrie. A fost infiintat in secolul al XVIII-lea de citiva calugari de la Neamt, Caldarusani, Cernica si din manastirile basarabene. La inceputul secolului al XIX-lea, Schitul Lacu avea peste 30 de chilii in care se nevoiau pina la 80 de calugari sihastri si era a doua asezare monahala romaneasca din Sfintul Munte, dupa Schitul Prodromul care numara pe atunci peste 120 de monahi.