Manastirea Pantocrator (=Atottiitorul) cu hramul Schimbarea la fata, a fost fondata in anul 1357 de doi generali bizantini, fratii Alexie si Ioan, care se fac monahi in acest sfint locas. In 1385 manastirea este mistuita de un mare incendiu si reinnoita de patriarhul Constantinopolului Antonie si de Manuel II Paleologul (1391-1425). Fresca din biserica a fost executata de vestitul pictor macedonean Manuil Panselinos si este de mare valoare artistica. Dupa caderea Imperiului Bizantin (1453), Manastirea Pantocrator este intretinuta si innoita de ajutoarele si daniile acordate de domnii Tarii Romanesti.

Vlad Tepes trimite anual cite 15.000 aspri, Neagoe Basarab construieste zidul de incinta, Matei Basarab face reparatii partiale la incinta, Sf. Constantin Brincoveanu da ajutor banesc anual, intre 1692-1707, cite 3.000 aspri de argint. Multe alte ajutoare adunate din Principatele Romane au mai fost trimise de catre domnii fanarioti pina in 1854, pentru renovarea bisericii si picturii, precum si a unei parti din chilii. Manastirea are 15 paraclise, din care opt in incinta si sapte in afara. Asezari monahale dependente de Pantocrator sint: Schitul Sf. Ilie (rusesc), 15 chilii la Careia, si aproape 50 de chilii si colibe in sihastria Capsala, grecesti, rusesti si patru romanesti.