Manastirea Iviru cu hramul Adormirea Maicii Domnului, este una dintre cele mai importante manastiri atonite, a treia in ordine ierarhica, zidita in anul 980 de Ioan Iviritul, general al armatelor bizantine, originar din Iviria-Caucaz (Georgia). Renuntind la dregatoria sa, a fost tuns in monahism impreuna cu fiii sai Eftimie si Gheorghe, de catre Sfintul Atanasie Atonitul. Manastirea a fost de mai multe ori incendiata si distrusa de pirati. In timpul patriarhului latin Ioan Vecos, au fost ucisi cu sabia 13 calugari din Iviru pentru ca se opuneau uniatiei. La desele lucrari de reparatie si innoire, Tarile Romane au dat numeroase ajutoare si danii. Amintim aici pe domnitorii cu cea mai insemnata contributie: Neagoe Basarab, Radu Serban, Constantin Serban si Grigore Ghica, deasemenea boierul Stavarache din Bucuresti.

Manastirea Iviru este una dintre cele mai mari si bogate manastiri din Athos. Cel mai de pret odor al ei este vestita icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului numita "Portarita", poate cea mai renumita din toate tarile ortodoxe. Traditia spune ca aceasta icoana a venit singura pe mare de la Constantinopol, in secolul al VIII-lea. O crestina vaduva a aruncat-o in mare de frica sa n-o ia iconoclastii si s-o profaneze. Astfel, icoana a venit singura pe valuri pina la tarm, linga Iviru. Din ea se ridica o lumina ca de foc. Multi calugari au incercat s-o scoata, dar icoana ii ardea sau se departa de ei. Doar un mare ascet pe nume Gavriil, fiul vaduvei care a aruncat icoana in apa, a reusit s-o scoata. Icoana nu sta in biserica cum s-ar crede, ci intr-un paraclis anume construit la poarta manastirii. Spun parintii ca ori de cite ori a fost dusa in biserica, dimineata au gasit-o iarasi la poarta, semn ca ea pazeste manastirea. Pentru aceasta este numita "Portarita". Este mare de 1,30x1,90 m, imbracata in aur si cu multe podoabe date de credinciosi.

< pentru format marit, click pe icoana.