Manastirea Dionisiu cu hramul Nasterea Sfintului Ioan Botezatorul, este o chinovie atonita dintre cele mai remarcabile. Fondatorul manastirii a fost Cuviosul Dionisie din Castoria, pe la jumatatea secolului al XIV-lea. Un secol mai tirziu, aici a fost calugarit Sfintul Nifon care a ajuns patriarh al Constantinopolului. Fiind mai apoi depus din scaun, la insistenta lui Radu cel Mare ajunge mitropolit al Tarii Romanesti, in anul 1500 (craniul Sf. Nifon se pastreaza in catedrala mitropolitana din Craiova). Intre anii 1515-1520, Neagoe Basarab fiul lui Radu cel Mare, construieste din temelie biserica, chiliile si intreaga incinta, apoi doneaza un chivot de aur si argint, unul dintre cele mai frumoase si pretioase obiecte de arta din tot Athosul. Intre anii 1546-1548, Petru Rares cu doamna sa Elena, au pictat biserica si trapeza, pictura care se pastreaza in buna stare si astazi.

Alexandru Lapusneanu cu doamna sa Ruxandra, zidesc bolnita, chiliile de sud si maresc trapeza. In 1570 Ruxandra Doamna, plateste birul catre turci pentru intreg Athosul. Din 1577 Petru Schiopul da manastirii un ajutor anual de 6.000 de aspri de argint. Matei Basarab, Sf. Constantin Brincoveanu, Nicolae Mavrocordat, continua sa dea ajutoare anuale intre 4.000 si 8.000 de aspri. Manastirea Dionisiu are 15 paraclise, precum si 7 chilii pustnicesti pe munte, in care se nevoiesc citiva sihastri. Dintotdeauna aceasta manastire a avut si are una dintre cele mai aspre rinduieli de viata monahala. Aici se pune mare pret pe viata mistica, contemplativa si pe rugaciunea inimii, in deplina liniste, smerenie, tacere si post.