Manastirea Constamonitu, cu hramul Sf. Arhidiacon Stefan, este o mica lavra cu viata de obste. Prima asezare monahala dateaza aici din sec. IX, in sec. XIII fiind reinnoita de Andronic II Paleologul. In sec. XVI a ars si a ramas pustie pina in sec. XVIII, cind este refacuta cu ajutor de la tarii rusi, de la sirbi si romani. Biserica a fost construita din nou in anul 1867 si este nepictata. Sf. Stefan cel Mare este primul care incepind din 1493 trimite ajutoare banesti anuale in valoare de cite 5500 aspri de argint. Neagoe Basarab achita datoriile manastirii catre sultan (1517), iar Petru Rares ii acorda in fiecare an traditionalul ajutor de cite 6000 aspri (1542). In unele acte de danie se aminteste ca Neagoe Basarab, Mihnea Turcitu si domnii fanarioti trimiteau ajutoare in bani pentru reparatia bisericii, a chiliilor si a zidurilor de incinta.

Pozitia manastirii este privilegiata, fiind retrasa din calea vizitatorilor si astfel vietuitorii ei bucuindu-se de multa liniste si pace interioara. In biserica se afla trei icoane vechi, miraculoase: icoana Sf. Arhidiacon Stefan - patronul manastirii si doua icoane ale Maicii Domnului "Hodighitria" (indrumatoarea) si "Antifonitria"  (icoana care a strigat).